joi, 13 august 2009

Ce sunt Trimbulinzii


Tema de azi : Ce sunt Trimbulinzii?
Pentru ca trebuie oricum lamurit termenul.
M-am gandit sa propun o varianta, o interpretare. Va ramane la aprecierea celorlalti daca am dreptate sau nu in judecata mea. Sau cred ca ma limitez la parerea mea. Oricum...
Ce or fi trimbulinzii astia? Ia hai sa analizam putin poezia in cauza, sa vedem daca ne zice ceva.
Se incepe o negare a unui statut : "Noi nu vrem sa fim geniali." - noi nu vrem
Replica lamuritoare vine in urmatorul vers. Si anume : "Noi vrem sa fim trimbulinzi".
Trimbulind nu exista in dictionar. Logica ar avea o explicatie aici.
E un necuvant.
Nimic nou sub soare, nu-i asa. Joc, ei bine joc. Inventie prin joc.
Analizand insa posibilele cuvinte de la care ar putea sa fi derivat, putem vedea destul de usor compatibilitatea cu "trambulina", ce ca actiune devine salt.
In gol de cele mai multe ori.
Trambulina vine si de la circ. Clowns... Se mentine ludicul, in orice caz, chiar daca cu vagi trimeteri la acrobatii ("intre nori, de sus in joslungiti, ori scurtati in oglinzi") si atmosfera de circ. Urmatorul pasaj migreaza in alta zona, sa-i zicem asa.
Trimbulinzii devin afectuosi, iubareti, si se tin in brate.
Luna, luna, luna!
Este si ea "jucata" aratand cu dublu inteles cum poezia poate schimba atat durate cat si ..forme.
Si jocul continua pana la final. Vom remarca distingerea unui refren, ce ramane "motto" pe tot parcursul jocului poetic.
Dar pe langa marii generali, si micul sotron, pe langa perindarea prin toate starile posibile si intortocherile, pe langa sosele lumina slab la 3:43, se pot desprinde niste idei.
Trimbulinzi sunt oricum numai normali nu. Doar ca ei nu-si doresc superlativul evolutiei lor, nu, nicidecum, vor sa isi asume tocmai statutul de normal in anormalitate.
Fara complicatii,"trimbulinzii" fiind astfel niste obisnuiti, in lumea colorata, haioasa, si asumandu-si o oarecare ignoranta (!una la acelasi nivel de joc, nicidecum una in gandirea elaborata).
Ei sunt locuitori de castel. Pot fi veseli si colorati, si de fapt, de cele mai multe ori sunt exact asa. Dar nu-i o regula, pot deveni si negri, neajutorati, seriosi, sobri, austeri, meditativi, ganditori. Ei se pot juca, sau pot vegeta, desi de cele mai multe ori inoata prin atmosfera rarefiata din interiorul cladirii. Ei asculta, privesc, glumesc, judeca, urasc, tipa, urla.
Si cu toate astea, nu sunt genialii aceia egocentristi, la nasul carora nu mai ajungi nici cu prajina. No, sir! Sunt prietenosi, desi nu chiar, dar in orice caz te pot asculta daca ai ceva de spus, de adaugat, de simtit sau de amintit.

by satanicvals careia ii multumesc pentru permisiunea de a-i publica si aici textul.

3 comentarii: