joi, 7 iulie 2016

teatru sub luna #2 2016

Maine seara este deschiderea oficiala a Festivalului urban Teatru sub lună 2016.
Pentru 3 saptamani Wood Be Nice participa la festival (alaturi de alti artisti) cu o expozitie de instalatii luminoase si colaje de obiecte.
In fiecare seara de vineri, sambata si duminica poti pasi regulat pentru perioade scurte in ceea ce poate fi, lasand deoparte ce este.
Te asteptam cu mult drag la vernisajul Expozitiei de pictura, arta decorativa si fotografie din data 09 Iulie 2016 orele 18:00.
Wood Be Nice's photo.

vineri, 1 iulie 2016

wood be nice pe urbology

De aproape șase ani, atelierul „Wood Be Nice“ este locul unde lemnul capătă o dimensiune funcțional-artistică inedită și unde obiectele ponosite, care pentru majoritatea oamenilor și-au pierdut demult utilitatea, recapătă o nouă viață. Este locul în care Daniel Loagăr și Andrei Cornea îşi prezintă ideile, pe care le pun în practică cu măiestrie și ingeniozitate.
Nelipsiți de la festivalurile urbane precum „Street Delivery“ sau „Femei pe Mătăsari“ și  cunoscuți pentru colaborările cu branduri ca Grolsch sau Ursus, dar și pentru expozițiile artistice în care au dat frâu liber imaginației, Daniel și Andrei au lăsat în urmă job-uri de birou pentru a se dedica atelierului de creație în care trudesc, cât e ziua de lungă, la realizarea de fotografii pe lemn, colaje și design de obiect.
Am vizitat și noi atelierul „Wood Be Nice“, mutat de un an de zile pe Bulevardul Carol I, și i-am aflat povestea de la Andrei Cornea, pe care l-am găsit meșterind la o nouă creație.
„Am început atelierul într-un garaj de pe Strada Justiției, în spate la Patriarhie. La început lucrurile erau ok, dar cu timpul am tot adunat tot felul de materiale și ne-am implicat în diverse proiecte de amploare, iar spațiul respectiv a devenit neîncăpător. Drept urmare, anul trecut ne-am mutat aici, unde avem atelierul, un spațiu de depozitare și un showroom. Deși spațiul de care beneficiem acum este de trei ori mai mare decât cel inițial, și acesta devine, ușor-ușor, neîncăpător“, ne explică Andrei, cu care stăm de vorbă în atelierul ,,Wood Be Nice“, un loc ticsit cu tot felul de materiale lemnoase, unelte și obiecte adunate, parcă, de prin podurile caselor vechi. Un banc de lucru stă așezat în mijlocul încăperii în care se simte un plăcut miros de rășină, iar firicele fine de rumeguș plutesc în aerul cald de vară.
daniel&andrei
Andrei și Daniel, la Train Delivery 2014. Credit foto: Wood Be Nice
„La început ne ocupam doar de lucrurile care ne făceau plăcere – fotografii pe lemn, colaje de obiecte, dar treptat ne-am dat seama că nu mai avem nici timpul și nici resursele necesare pentru a face doar ceea ce ne atrăgea în mod deosebit. Nu puteam să scoatem bani din buzunarul propriu de fiecare dată, așa că, treptat, s-a dezvoltat și partea comercială. După prima noastră expoziție din 2011, care a fost un succes neașteptat, lumea ne-a remarcat și a început să ne ceară tot felul de lucruri. Așa ne-am trezit că am ajuns să facem ba o bibliotecă, ba un birou, ba nu știu ce rafturi sau sigle de firme; toate nebuniile posibile… Când am început,  noi doar visam să venim la atelier, să bem o bere și să ne punem ideile în practică. Acum avem foarte multe de făcut, suntem foarte solicitați, iar  timpul, sau mai degrabă lipsa lui, nu ne mai permite să visăm așa cum o făceam la început“, ne spune meșterul-artist, care a pornit „Wood Be Nice“ alături de Daniel Loagăr în iarna lui 2010.

,,E FAIN SĂ FII PROPRIUL ȘEF“

Câteva luni mai târziu, în 2011, cei doi au realizat și prima expoziție  de fotografii pe lemn din România, care s-a dovedit a fi un succes neașteptat și care a fost o certitudine a faptului că au pornit pe drumul cel bun.
„Pasiunea pentru fotografie am căpătat-o din familie. Când eram mic, tata avea un aparat rusesc și făceam tot felul de poze cu el,  pe care apoi  le developam în baie. Îmi place fotografia urbană și conceptuală. În ceea ce privește fotografia pe lemn,  ideea îi aparține lui Daniel. Nu este o tehnică descoperită de noi. Este una veche, folosită de colajiștii americani, dar la o scară mult mai mică. Ne-a plăcut foarte mult ideea și am zis să facem asta la o scară mai mare. Așa a apărut prima  noastră expoziție de fotografie pe lemn, prima de acest gen din România, alături de alți patru prieteni. Am fost șase fotografi, cu peste 60 de lucrări“, povestește Andrei despre vernisajul ,,Wood Be Nice” din urmă cu 4 ani, care a dat și numele atelierului ce purta, inițial, numele de „Una Isola Muy Hermosa“.
DSC00810
Firi creative încă din copilărie, Daniel și Andrei au lăsat în urmă un job în IT, respectiv în logistică, pentru a se dedica pasiunii lor. „Aveam preocupări artistice încă de dinainte de a porni «Wood Be Nice». Atât Daniel, cât și eu obișnuiam să desenăm și să făcem colaje. Eu, acel tip clasic de colaj – decupaje combinate cu desen, iar Daniel se axa pe colajul de obiecte. Când ne-am cunoscut, prima dată am început să vorbit despre preocupările noastre, și când am realizat că ne plac aceleași lucruri, i-am dat bice. Înainte, am lucrat câțiva ani într-o firmă de intermediere-transporturi și am mers, vreo doi ani, în paralel cu job-ul respectiv și cu atelierul, până când nu s-a mai putut. Ajunsesem să merg mai mult în vizită la lucru, așa că am zis că ar fi cazul să-mi dau demisia. Ori la bal, ori la spital! Decât să fac cu jumătate de măsură ambele lucruri, am zis să văd ce se va întâmpla. Și… s-a întâmplat ce s-a întâmplat“, povestește gazda noastră.
DSC00808
Când îl întrebăm pe Andrei cum e să fii propriul tău șef, ne răspunde că e mai stresant decât s-ar fi așteptat, dar că în timp te obișnuiești cu ideea și cu responsabilitățile, dar și cu invidia celor care muncesc la program: „Depinde și de om. O perioadă eu m-am simțit fix ca în facultate: mă trezeam la 12.00 și serveam cafeaua la 16.00. Dar asta trece, pentru că ajungi să nu te mai suporți stând așa, degeaba. Treptat, începi să te organizezi și să-ți manageriezi mai bine timpul. 
Eu sunt economist de profesie, dacă e să ne luăm după școlile făcute. Dacă cineva însă mă întreabă cu ce mă ocup, îi spun că am un atelier de creație. Sună bine, dar apoi mă întreabă «Bun, dar ce faci mai exact?». Când le explic, unii devin ușor invidioși. «Noi muncim la corporație, la program și tu ești liber…». Da, dar ce nu știu aceștia e că totul e cu dus și-ntors. Au fost perioade când a trebuit să muncim și de sărbători, și în weekend-uri, de dimineața până seara, pentru a finaliza comenzile primite de la clienți. Când lucrezi pe cont propriu și n-ai un program fix, cam uiți de timp, așa că ajungi să pleci de la atelier și la două sau trei noaptea. Automat, ajungi să pui pe plan secund alte lucruri importante: vezi familie, vezi casă, vezi prieteni, vezi timp liber și așa mai departe. Astfel trec anii și realizezi că n-ai prea mai ieșit din atelier. Dar la finalul unei zile de lucru pot spune că e fain să fii propriul tău șef. Nu e deloc ușor, dar e fain.“

„LEMNUL NE-A ALES, NU NOI PE EL“

Chiar dacă nu e ușor să stai și cu ciocanul, și cu facturile în mână, Andrei susține că nu regretă faptul că și-a dedicat timpul și întreaga putere de muncă atelierului. Lucrările „Wood Be Nice“ sunt căutate și apreciate de tot mai mulți oameni și de fiecare dată când acestea sunt expuse la vreun festival urban,  lumea începe să vorbească despre ele și să se intereseze despre procesul de creație.
DSC00826
Colaj de obiecte
Prin ceea ce fac, prin experimentele artistice și prin workshop-urile practice pe care le organizează, Andrei și Daniel dovedesc că arta și designul de obiecte se pot transforma oricând într-un veritabil liant social.
„Ne surprinde să vedem că oamenii chiar vobesc despre lucrările noastre și se fotografiază cu ele. Mereu glumim că dacă am lua un leu de poză, ne-am scoate imediat banii. Suntem totuși mai mult decât niște persoane care fac chestii pentru a veni apoi la târg ca să le vândă. Am evitat mereu treaba asta. La evenimentele la care am participat, am venit de fiecare dată cu propriul nostru stand, pe care îl schimbăm în fiecare an; e o regulă de-a noastră. De asemenea, cei cu care am lucrat au început să vadă lucrurile diferit, au început să refolosească obiectele aparent ieșite din uz. Cred că, prin ceea ce facem, putem educa lumea. În primul rând, putem schimba percepțiile în ceea ce privește reciclarea, și în al doilea rând, în ceea ce privește arta. Sunt oameni care încă sunt reticenți să dea bani pe lucruri făcute manual și cu mult simț artistic în ateliere mici. De exemplu, o masă, dacă nu e de la Ikea, pentru unii nu e bună. Am vrea să schimbăm asta“, spune Andrei.
masawoodbenice
Măsuță cafea, construită integral din lemn recuperat din paleți; cu picioare din țeavă neagră. Credit foto: Wood Be Nice
În cei mai bine de 5 ani de „Wood Be Nice“ s-au născut atât lucrări de artă, cât și lucrări practice, cum ar fi piese de mobilier pentru locuințe, pentru baruri și spații urbane, dar și numeroase obiecte de decor. Cu toate că în realizarea lucrărilor Andrei și Daniel s-au mai jucat cu materiale precum metalul, sticla, sau pielea, întotdeauna elementul de bază a fost lemnul.
„Lemnul rămâne elementul de bază al lucrărilor noastre. Lemnul, vorba lui Daniel, ne-a ales pe noi, nu invers. Ne place să lucrăm mult cu acest material și, mai ales, cu lemnul vechi, care va fi întotdeauna apreciat. De altfel, ideea de început și pe care vom continua este aceea de a recicla materiale. Mereu, prietenii ne aduc tot felul de obiecte pe care nu le mai folosesc – blat de la nu știu ce masă, dulapuri de la bunici, pinioane de bicicletă etc. Unele le găsim noi pe stradă, sau le căutăm, așa că în proporție de vreo 80% reutilizăm materiale pe care alții nu le mai găsesc utile. Rămâi surprins când vezi câte lucruri interesante găsești aruncate“, mărturisește Andrei.
woodbenicelumina
Corp de iluminat, din materiale reciclate. Credit foto: Wood Be Nice

„Indiferent de buget, realizăm lucruri de calitate“

Ceea ce a început, mai mult sau mai puțin, ca un experiment artistic prin intermediul căruia Andrei și Daniel și-au pus la încercare creativitatea, s-a transformat într-un proiect care a atras interesul unor brand-uri renumite precum Grolsch, Ursus și Jameson, și chiar atenția legendarului Iggy Pop.
„Am avut tot felul de clienți. Unii știu exact ce vor și-ți dau tot felul de indicații, iar alții îți dau mână liberă, pentru că au încredere în tine și în ceea ce faci. Ne-am dori ca toți clienții să fie precum cei din urmă, pentru că atunci ai oportunitatea de a te dezlănțui creativ. Ceea ce facem depinde foarte mult și de buget, dar niciodată nu am coborât ștacheta. Am încercat mereu să facem, indiferent de bugetul alocat, lucruri de calitate, care să ne reprezinte“, spune Andrei, pe care îl întrebăm și cum au ajuns lucrările „Wood Be Nice“ în cabina lui Iggy Pop. „Am fost invitați la Festivalul Peninsula, în al doilea an, să participăm cu un stand. Cu o zi înainte să vină Iggy Pop, acesta a cerut să-i fie amenajată cabina într-o manieră artistică. Oamenii erau puțin panicați, noi eram acolo, așa că lucrurile s-au pupat… Am primit și feedback pozitiv, managerul a întrebat de noi, iar lui Iggy Pop i-au plăcut lucrările. Pentru noi a fost un moment incredibil“, explică acesta.
colaj
Colaj de obiecte pentru Grolsch Sound Experiment. Credit foto: Wood Be Nice
Când vine vorba însă de proiectul care i-a mers cel mai bine la suflet, Andrei mărturisește: „Din toate proiectele de până acum, cel mai mult mi-a plăcut proiectul «Kill By The Sound». A fost o serie de 10 lucrări care prezentau relația dintre muzician și instrumentul său. Am căutat să vedem dacă instrumentul te «ucide« pe tine, sau dacă tu «ucizi» cu el. Au fost lucrări individuale și lucrări comune. Cel mai mult mi-a plăcut o lucrare realizată din blaturi masive de lemn, un violoncel, care pe post de coarde avea niște pânze de fierăstrău.“
DSC00827

Chiar dacă unele dintre lucrările lor ar putea fi oricând expuse într-o galerie sau într-un muzeu de artă contemporană, Andrei susține că nu aceasta este intenția lui atunci când se așază la masa de lucru: „Eu, unul, creez doar pentru prezent. Gândesc punctul. Nu mă gândesc că, într-o zi, vreo lucrare va ajunge în nu știu ce galerie de artă sau muzeu. Să ajungă, nu zic nu, dar pentru mine este  important ca atunci când mă apuc de lucru, să termin lucrarea respectivă. Nu-mi place să las lucrurile neterminate.­“
Masa din lemn masiv
Masă din lemn masiv. Credit foto: Wood Be Nice

Bucureștiul, un spațiu ofertant pentru artă

Cu toate că  „Wood Be Nice“ este un proiect care a luat naștere în Capitală, nu același lucru se poate spune și despre Andrei, care s-a născut și a copilărit în Giurgiu, oraș pe care l-a părăsit abia după terminarea liceului, când a venit la facultate. Primul contact cu Bucureștiul a fost, pentru Andrei, ,,copleșitor“, dar cu timpul s-a obișnuit cu atmosfera și cu oamenii de aici. Acum, el vede în București un spațiu ce poate oferi numeroase oportunități artistice celor care știu să profite de ele.
„Cu ce am mai vorbit și cu alți prieteni din alte orașe, Bucureștiul rămâne o piață și un spațiu cu oportunități artistice mari și, de asemenea, are cea mai bună vizibilitate din țară“, afirmă Andrei.
wood
La festivalul urban Femei pe Matasari 2014. Credit foto: Wood Be Nice
Cu toate că la început orașul l-a spierat, cu timpul a descoperit că Bucureștiul este un oraș interesant, dar că nu îl poate aprecia la adevărata sa valoare, fiind mai tot timpul în atelier: „Primul contact cu Capitala a fost copleșitor. Îți dai seama, un băiat venit la facultate din Giurgiu, unde știa pe de rost toate străzile, se trezește brusc fără părinți, pe cont propriu, într-un oraș mare.  A trebuit să învăț să mă descurc singur și mi-a plăcut libertatea care a venit odată cu noile responsabilități. Am avut noroc de zone faine unde am stat, mai puțin Colentina. Zona aia chiar nu-mi place. Dar în rest, am locuit în zone care mi-au plăcut, gen Brâncoveanu, sau Romană.  Acum, nu cred că mă bucur pe cât de mult ar trebui de acest oraș. De aceea nu pot spune «Uite, asta îmi place, asta nu-mi place!». Relația mea cu orașul este una destul de limitată, așa că încerc să nu am prejudecăți de genul «Vai, România, vai, București, vai, poluarea, vai, numai țărani…».“

Wood Be Nice @ Street Delivery

Având în vedere că „Wood Be Nice“ a fost, în ultimii ani, o prezență constantă la „Street Delivery“, dorim să aflăm de la Andrei și ce părere are despre vestea că simbolul festivalului de pe Strada Arthur Verona – calcanul pe care an de an diverși artiști pictează – urmează să fie demolat și înlocuit cu o clădire de birouri.
 Atâtea birouri, atâtea birouri… toată lumea muncește la birou! E păcat că se va dărâma clădirea.  Chiar vorbeam, în urmă cu ceva timp, cu un amic și îi spuneam că ar fi interesant ca partea de grafică de la «Street Delivery» să se mute și în alte zone ale orașului. Chiar îmi pare rău de acea clădire!…“, reacționează acesta.
streetdelivery
La Street Delivery – Meserie, cu proiectul Lemnifer. Credit foto: Wood Be Nice
Pentru „Street Delivery 2016“, atelierul  „Wood Be Nice“ a creat special proiectul „Lemnifer“, care s-a dorit a fi un workshop practic, prin intermediul căruia cei interesați au putut afla cum își pot confecționa o măsuță de cafea din paleți.
„«Lemnifer» a fost o chestiune strict punctuală pentru ediția de anul acesta a «Street Delivery». Am făcut un soi de mini-workshop de mobilier, în cadrul căruia am combinat lemnul cu metalul. Am avut alături de noi un meșter fierar, care s-a jucat pe un blat de măsuță pe care noi l-am realizat din paleți recuperați. Însă proiectul de bază  «Wood Be Nice» pe care îl promovăm anul acesta este reprezentat de o serie de corpuri de iluminat, realizate din diverse  obiecte recuperate: faruri de tractor, țevi de cupru, fier recuperat de pe șantier, lanțuri de bicicletă și tot felul de chestii. Oarecum, proiectul a avut parte de un vernisaj la Brașov, la începutul anului, dar am vrea să-l relansăm la sfârșitul verii pentru că mai avem idei de lucrări pe care dorim să le ducem la bun sfârșit“, explică Andrei.
street2016
Street Delivery 2016. Credit foto: Wood Be Nice

Pasiuni & planuri de viitor

Atunci când nu meșterește în atelier, Andrei fie cântă la chitară bas, fie desenează, fie citește o carte bună. Dacă pentru aceste preocupări timpul nu este întotdeauna suficient, muzica rămâne singura constantă.
„Ultima carte pe care am citit-o este «Adio, arme» de Hemingway, care mi-a plăcut mult. Ca scriitori preferați ar fi Kierkegaard, Kafka, Kundera și Bukowski. Totuși, în ultima perioadă nu prea am mai avut timp de citit. Nici măcar să-mi schimb playlist-ul, așa că totul e pe repeat“, spune artistul. „De regulă, la atelier ascultăm rock, jazz și, uneori, muzică clasică, atunci când dăm radioul pe Radio România Cultural. Mie îmi plac trupe și artiști precum Frank Zappa, Pearl Jam, 16 Horsepower. De la noi ar fi, printre altele, Travka, OCS, Iris și Timpuri Noi, mai puțin însă Partizan“, afirmă Andrei despre muzica preferată.
În încheiere, îl întrebăm unde se vede peste șase ani și ne răspunde că tot aici, la „Wood Be Nice“, dar într-un atelier mai spațios și cu aceeași determinare și pasiune.
„Peste șase ani, da, sper să fac tot asta, dar mult mai bine. Încă mai am resurse interioare pentru a continua. Până atunci, atelierul nostru rămâne deschis pe Bulevardul Carol, la nr. 53. E deschis de luni până sâmbătă, începând cu ora 11.00. Vă așteptăm, dacă vreți să ne cunoaștem, dacă aveți vreo idee pe care vreți să o puneți în practică, dacă vreți să ne vizitați showroom-ul, sau pur și simplu să discutăm. Noi suntem aici, vă așteptăm!“, mărturisește Andrei, înainte de a ne despărți.
woodnice2

După mai bine de o oră petrecută alături de acesta în atelierul și în showroom-ul „Wood Be Nice­“, părăsim locația de pe Bulevardul Carol I simțindu-ne ceva mai inspirați și ceva mai creativi. Mergând pe stradă, începem să privim lucrurile aparent banale cu alți ochi și descoperim posibilitatea din spatele lor… Aceasta este senzația cu care rămâi atunci când vizitezi atelierul lui Daniel Loagăr și Andrei Cornea…
Wood Be Nice |FACEBOOK| |SITE|

 articol: http://urbology.ro/wood-be-nice-atelier-de-creatie-lemn-colaj-obiecte/
Multumim lui Mihai pentru articol

luni, 27 iunie 2016

twenty years after






















twenty years after
Acuarela de Mihai Simion

vineri, 10 iunie 2016

wood be nice @ street delivery 2016










Ca in fiecare an Wood Be Nice iese in strada pt Street Delivery,
anul asta cu un proiect ce imbina lemnul recuperat din demolari si paleti, teava de instalatii, lumini si fum
Împreună ne recuperăm orașul și transformăm carosabilul într-un spațiu de promenadă mobilat cu idei. Împletim generații, reinventăm meștereli, ne regăsim între noi. 

Pentru că în 2016 Street Delivery e #Meserie
10-12 iunie, Arthur Verona

luni, 30 mai 2016

joi, 26 mai 2016

Dandy Run

























photo by Visual Colector