1.0

Directie

Marinimos (3)

Untitled from Teo Vladescu on Vimeo.

ultima parte din workshopul MărInimos 2009

Marinimos (scripta versus)

marinimos (scripta versus)

colaj (lemn sculptat, tabla imprimata, cuie, acrilice)

Marinimos (2)

MARinimos part 2 from Teo Vladescu on Vimeo.

MarInimos part 2 from Teo Vladescu on Vimeo.



Filmulet realizat cu ocazia workshopului "marinimos"
din iulie 2009, workshop in cadrul caruia eu am fost tutore.

ce a iesit se poate vedea aici:
http://respir-art.blogspot.com/2009/07/workshop-marinimos.html

doamna de fier

doamna de fier
colaj
lemn, tabla, vopsele acrilice, fotografie 1900, sfoara

weapon of choice

weapon of choice

photo&ideea: Livia Stefan

Bamse Birthday

fotografii de la ziua lui Bamse /Andrei/ Ando/ Andrew / Morrisson

by Geo Visan

Proiectul Nimicul

Poiectul Nimicul
(ocuparea spatiului neocupat/ unificarea spatiului discontinuu)

Subiectul proiectului, adică "golul" ca substanţă a lumii, ca anima, ca mediu şi,
în acelaşi timp, canal de comunicare, lasă loc generalităţii absolute şi de aceea particularul este foarte uşor de integrat aici

Nimicul, ca persona, vorbeşte despre orice, reuşind totuşi să-şi definească un profil psiho-social de personaj autohton,
şi, pe de altă parte, ca identitate a artistului.

Toată construcţia va fi un fel de mandala, un desen în straturi concentrice,
având ca miez Nimicul, golul şi conţinând de fiecare dată contextul spaţial în care se află, precum şi lumea în care ne găsim, inclusiv Calea Lactee.

Nimicul (intelegand prin "Nimic" fiecare concept la scara mica, dar si conceptul instalatiei globale) foloseste in expresie mecanismele hypertextului si metafora divergenta, autodescriindu-se ca imago mundi.

...
jim: ce e asta?
jim: e interesant
Daniel: noul meu proiect
jim: hmm
jim: ia zi-mi despre
Daniel: pai e self-explanatory
Daniel: n-ai citit?
jim: ba da
Daniel: si? cum ti se pare?
jim: destul de indraznet
jim: imi place. vreau sa-l vad
Daniel: asta e spilu
Daniel: nu ai cum sa-l vezi
Daniel: poti doar sa ti-l imaginezi
jim: si practic ce o sa faci?
Daniel: in momentul in care te apuci sa il faci
Daniel: dispare
Daniel: nu mai e nimicul e... ceva
Daniel: e ca linistea
Daniel: daca ii rostesti numele...dispare
jim: hmm
jim: foarte tare
jim: imi place mult ideea
jim: e chiar foarte foarte faina
Daniel: am putea sa facem expozitie cu el
jim: trebuie sa-mi spui mai multe ca sa inteleg mai bine
Daniel: pai vorbim
Daniel: dar trebuie sa fi deschis
Daniel: de exemplu una din fazele proiectului
Daniel: implica niste sacrificii personale
Daniel: deterioarea imaginii
Daniel: si poate chiar a sanatatii
jim: ????
jim: adica?
jim: fii domne mai concret
Daniel: adica trebuie sa alergi in curul gol in jurul casei poporului
jim:
Daniel: ca si manifest
Daniel: intelegi
jim: pai uite da-mi o imagine mai clara a proiectului
jim: concret la ce te-ai gandit?
Daniel: sincer
Daniel: nu am vrut sa distrug puritatea proiectului
Daniel: gandidu-ma la lucruri concrete
Daniel: e ca si cum ai vrea sa verifici daca o femeie e virgina
Daniel: violand-o
Daniel: virginitatea e un concept
Daniel: nu e ceva concret
Daniel: n-are legatura cu himenul
jim: ok ok
jim: da man
jim: inteleg
Daniel: nu razi de mine ?
jim: dar vorbeai de unele etape si ma gandeam ca dincolo de concept, de idee....te-ai gandit la ceva concret sau la niste pasi sau la niste lucruri concrete care sa duca spre realizarea insasi ideea
jim: ...adica..la asta ma gandeam cand te-am intrebat...
Daniel: am inteles intrebarea
Daniel: dar intelege-mi dilema
jim: o inteleg
jim: si nu, nu rad de tine
jim: de ce crezi ca as rade de tine? ...
Daniel: mi se intampla
jim: ???....
jim: ca eu sa rad de tine?
jim: ce ai ma ?
jim: de ce imi vb asa?
Daniel: sunt intr-o stare mai sensibila
Daniel: azi
jim: du-te ma in pana mea
...
olga: deci
olga: nu exista niciun proiect, de fapt
olga: iar asta e proiectul
olga: right?
Daniel: da
Daniel: asta e proiectul
Daniel: descrierea lui
Daniel: de fapt
olga: deci proiectul asta care exista tocmai neexistand va consta totusi intr-un text
Daniel: exact
...
stefi: credeam ca ma bagi iar in filosofii abisale absolut nevralgice si cetos de goale, ca un fel de gaura neagra
stefi: cu toate astea
stefi: dincolo de vocabularul de care ma dezobisnuisem
stefi: (motiv pentru care am simtit ca ma dor ochii initial)
stefi: imi place
stefi: chiar pot vizualiza pe alocuri
stefi: intuitiv, fragmente
stefi: e si realist-amuzant, si realist-trist in acelasi timp
stefi: si nu stiu daca e neaparat nevoie sa alergi cu fesierii descoperiti in jurul casei poporului
Daniel: e un manifest care transcede actul in sine
stefi: e destul nimic in fiecare dintre noi
stefi: daca-l exploatezi nitel creste exponential
stefi: deci poate ca da, ar fi nevoie de un manifest care sa transceada (sper ca m-am exprimat corect ) proiectul
stefi: caci in urma unui astfel de proiect ramane...nimic
...
stefi: imi place formularea
stefi: aplicarea (de forma extrapolarii nimicului interior) mi se pare genocid
stefi: dar ar fi interesant o transpunere statica a proiectului
stefi: adica constand in obiecte
stefi: sau scripta manem, si asta ar mai merge
Daniel: adica materializare zici
Daniel: desi insasi coloana vertebrala, nucleul proiectului
Daniel: se opune materiei
Daniel: concretului
Daniel: vizualului si palpabilului
stefi: da
stefi: imi place
...
Leon: am citit
Leon: e cam abstract
Leon: cine e jim?

MarInimos (1)

MarInimos part 1 from Teo Vladescu on Vimeo.

Filmulet realizat cu ocazia workshopului "marinimos"
din iulie 2009, workshop in cadrul caruia eu am fost tutore.

ce a iesit se poate vedea aici:
http://respir-art.blogspot.com/2009/07/workshop-marinimos.html

Trimbulind la TVR - Obiecte Pierdute

reportaj realizat de TVR Cultural
cu ocazia primei mele expozitii personale
"Obiecte Pierdute" din 20-10-2010

Geo Visan 3.0

colaj cu si pentru Geo Visan (Jorge Armando)
lemn 25x25x5 cm,
acrilic, hartie, lupa, foto by Zeeny

Trimbulind in revista Atelierul

Interviu aparut in revista "Atelierul" nr 6
http://www.revista-atelierul.ro/2010/12/01/handmade-boys-atelierul-no-6/

bunici

bunici
lemn masiv 25x25x5 cm
tabla alama, acrilice, coltare bronz masiv, fotografie veche anii 1900

Trimbulind & Atelierul in Expirat

comunicat oficial Revista Atelierul:

Atelierul în Expirat

Duminică, 28 noiembrie vă aşteptăm de la ora 16:00 în Expirat (Brezoianu, nr.4) să lansăm împreună Atelierul numărul 6 - Handmade boys.

Ne-am gândit că pe băieţi nimeni nu îi ia în seamă mai ales în această lume a domniţelor şi doamnelor artizani. Noi i-am observat la târguri de handmade veniţi de bună voie şi [ne]siliţi de prietenele lor, le-am notat comentariilor, le-am analizat atitudinea şi am ajuns la următoarea concluzie: Atelierul likes boys! Iar pentru asta trebuie să le dedicăm un număr al revistei, deoarece produsele handmade sunt create special şi pentru ei.

Pentru lansare am pregătit:

- o zi de jocuri de foosball și tetris,

- ateliere de origami si poezie dadaistă ținute de Andrei Duran şi

- muzică cu E-Statik şi Blonda

- plus un concert Redox, care au pregătit coveruri după melodii cu notorietate şi creaţii proprii în variantă acustică

La Chatterie, Alin Teglaş (Devlas Accessories), Trimbulind Zanzibar, My Vintage Look vor fi deasemenea prezenţi la eveniment şi vor veni cu produsele lor.

Intrarea liberă!

www.revista-atelierul.ro

see u there!

no words for the shortest straw

foto&ideea: Livia Stefan

Cinema - povestea

Aici curge o cascada.
Se aude ca niste batai de ciocan in peretii din marmura bej, inalti si gravi precum cei ai galeriilor subterane.
Nu credeam ca o sa ma ingroape chiar atat de adanc.
Iti strig numele intruna, dar fara patos, mai mult in joaca sau ca sa alung plictisul.
Stii ca eu nu luam lucrurile prea in serios si ca ma distrau chiar si cele mai banale amanunte. Mai tii minte cum te enervai ca pana si bancurile proaste ma amuzau?
Tie ti-a fost dintotdeauna greu sa te bucuri. Nu-ti pasa ca ma raneai cu vorbele tale ursuze cand mai nascoceam cate o ghidusie ca sa te fac sa zambesti.
Uneori ma gandesc ca nici macar nu m-ai simtit la atingere. Poate pentru ca n-am avut obiceiul sa tac si sa par plina de intuneric ca Greta Garbo. Am fost oare vreodata altceva decat zgomot de fond care intrerupe reverii infidele?Au existat barbati cu ochi prea mici ca sa ma-ncapa, atat de mult m-au iubit... Daca m-as fi intors la tine, incercanata de cainta dupa un adulter pribeag, caminul parasit al bratelor tale s-ar fi deschis sa ma aline? Ma indoiesc, desi te-au fascinat mereu tradarile Marlenei Dietrich.
Ma rog... Tu si cu mine ne-am intamplat demult, cu bune si cu rele, dar eu continuu sa fiu intr-un loc vast si scobit, parca facut pentru dor. Ca apartamentul nostru de la Foisor atunci cand ma rugam sa ia sfarsit aventura ta cu profesoara sau cand tanjeam sa inchizi radioul si sa vii sa ma mangai si pe mine putin.
Ti-am spus eu ca a muri nu inseamna decat a te intrerupe un pic. Am incetat sa clipesc si m-am racit, iar apoi am continuat sa te astept in alta incapere. Daca stau bine sa ma gandesc, vesnicia mi s-a furisat in sange inca de la primul strigat, transformand fiecare miscare a mea intr-o variatiune stearsa a neclintirii. Nu ma deranjeaza ca sunt singura. Mai bine ca am ajuns eu prima aici. Daca mi-ai fi luat-o inainte ti-ar fi fost urat, oricat de comod e locul asta. Imi place sa ma prefac ca-s o salbaticiune indiana, ca ecoul chemarilor mele e spiritul tau care intra si iese prin pereti ca sa mai vada ce fac, daca sunt trista. Si sunt, doar ca nu asa cum iti place tie sa fie tristetea, plina de orase care dispar sub apa. Sufar ca Gelsomina, mai degraba simpatic. Totusi, parca a existat o vreme fara distante.
Mai tii minte prima noastra intalnire in fata la Cinema Favorit? Acela e cadrul de inceput al filmului meu preferat.
3 noiembrie 1937, Valetul meu Godfrey. Ti se parea cinica si frivola Carole Lombard, in schimb mie mi-a placut. Asa am plans cand a murit... Dragostea ei si a lui Clark era cuminte si jucausa ca doi parinti. Ca si cum s-ar fi recunoscut unul pe celalalt dupa ce s-au iubit veacuri la rand cu straini.
Te-am iubit sub zodia Scorpionului. Trupul meu arata ca un ospat inainte sa te cunosc. Dar a incetat sa mai insemne ceva pentru mine in clipa cand foamea ti s-a stins. Nu era zi in care sa nu te plangi de cate ceva, in care sa nu am cate un nou cusur sau sa ma repet in cele vechi.
Opusul iubirii nu-i ura, nici indiferenta, ci cunoasterea celuilalt. Am ticluit sofismul asta intr-una din numeroasele nopti cand unul dintre noi nu-l mai dorea pe celalalt. Eram deznadajduita, dar nu credeam cu adevarat in acele cuvinte. Ai fost exasperat de stangaciile nihilismului meu.
Nu mi-a ramas decat sa inot minuscula in haine care nu ma prindeau.
Pe 3 noiembrie 1937 purtai joben si un pardesiu maron, erai superb, poate un pic cam scortos.
M-au ametit frumusetea ta, cuvintele tale savante si manierele pasoptiste. M-ai convins ca erai sortit maretiei.
Mi te inchipui si acum exclamand ca omenirea e inca prea naiva ca sa-ti distinga geniul.
Nu puteai sa te amuzi fara sa dai de-nteles ca suntem sortiti pieirii.
Uneori ma intreb, ca restul lumii, de altfel, cum se face ca am rezistat langa tine atatea zeci de ani?
Nu mai vorbesti cu Olguta de cand a tipat la tine ca m-ai bagat in mormant. Ai jurat s-o dezmostenesti, iar acum mi-e ciuda ca n-am facut testament sa-i ramana ei pamantul mamei de la Tuzla. O sa i-l lasi lui Matei sa gireze cu el la poker, impreuna cu manualele tale de tragedie pe care nicio editura n-a vrut sa ti le publice si care o sa-i fie de mare folos baiatului nostru cand n-o sa mai aiba bani de hartie igienica. E drept ca nici fata noastra n-are o viata cuminte. L-a despartit pe italianul ala de nevasta si copii, iar acum isi uda batistele de zor ca-i un nenorocit. Si chel, si pitic, as completa eu... Mi se rupe inima ca i-a furat pe bietii pui de tata dupa ce toata copilaria ei a plans in somn dupa tine cand petreceai cu amantele. Niciunul dintre copiii nostri nu-i asezat la casa lui.
Cred ca noi suntem de vina. Au fost putine zilele cand ne-au vazut altfel decat nefericiti. Iar cand nu ne certam, simplul fapt ca nu impartaseam cuvintele era suficient sa le dea de inteles ca nu suntem cu adevarat o familie.
Ai ramas cu mine pentru ca, in adancul sufletului tau mai degraba steril, stiai ca nu vei gasi nicio alta femeie care sa moara suportandu-te.
Si daca mi-a mers asa de rau cu tine, de ce te mai astept?
Pentru ca te iubesc.
Este raspunsul absurd la o intrebare retorica.
Ai sforai, probabil induiosat, auzindu-l.
Si eu ma mir. Au fost totusi clipe cand ne leganam impreuna prin parcuri, in lumina apoasa a eclipselor de soare. A fost un inceput demult, care parca era al tuturor lucrurilor. O vreme cand abia ma luai de mana pentru prima oara, dar inca nu ma sarutai. Pelicula s-a rupt undeva, ecranul a fost inghitit de purici, dar acum totul e limpede din nou.
A muri nu inseamna decat a te intrerupe un pic, iar atunci cand vei sosi aici iti voi primi cel dintai sarut.


poveste by Cora Manole inspirata de colajul "Cinema"

Goliciunea (2)

Goliciunea e circulara (2)

colaj/pictura pe lemn masiv

25x25x5cm

idee dupa un text de Andrei Cornea

goliciunea e circulara

Goliciunea e circulara
colaj/pictura pe lemn masiv
25x25x5cm

idee dupa un text de Andrei Cornea

aceasta lucrare merge la vechiul meu prieten Victor

this is it

nu stiu cine a scris chestia asta, dar imi place

Interviul cu Mihnea in Boncafe

http://www.boncafe.ro/interviu-n-proza-sunt-mult-mai-cinic-decat-in-poezie-in-poezie-sunt-mai-idealist-cumva-iar-in-muzica-sunt-mai-direct.-toate-cele-trei-forme-ma-ajuta-sa-ma-exprim-ca-un-artist-intreg-interviu-cu-mihnea-blidaru-c33_a1498

Concert "Prietenii Autorului" (2)

la a treia iesire in public, probabil si cu tobar
"prietenii autorului" lovesc din nou pe 31 octombrie

see u there!

Interviu cu Mihnea Blidariu

Mihnea Blidariu, membru al formatiei Luna Amara, si-a lansat pe 27 octombrie primul roman, numit "Playlist".
Am avut placerea de a-i lua un interviu in exclusivitate inainte de lansarea care a avut loc in Club A.


Trimbulind: Mihnea, diseara ai lansarea primului tau roman, numit „Playlist”. De ce „Playlist” si nu „Playboy” sau „Copiii cenzurii isi iubesc mama” ?
Mihnea: Ah, ce fain ca ma intrebi asta! „Copiii cenzurii isi iubesc mama” a fost asa.... prima mea incercare de proza, o chestie mai autobiografica; apoi am renuntat la ea ... Era prea jurnal, prea personal ... A ramas pe undeva la Mihai, printr-un folder la Cluj.
„Playlist”, pentru ca eu vin din zona muzicala si pentru ca fiecare capitol are drept titlu cate o piesa muzicala care imi place mie foarte mult.
Trimbulind: Am inteles ca o sa le canti diseara.
Mihnea: Da, o parte, nu toate ... O sa fie 14 piese.
Trimbulind: Cateva exemple de piese ?
Mihnea: „Nobody” – Marilyn Manson, „The future” – Leonard Cohen, „Smells like teen spirit” – Nirvana, „Te simt” – Travka...
Trimbulind: Cei de la Travka sunt invitati diseara la lansare ?
Mihnea: Da. De fapt, Alexei si George de la Travka.
Trimbulind: Ai inceput cu poezia, ai continuat cu muzica, acum ai ajuns la proza.
Ce urmeaza? Pictura, sculptura?
Mihnea: Teatru. Asta chiar e in premiera, ai fost primul care m-a intrebat, asa ca iti spun tie primul. M-am intalnit zilele trecute cu un actor si cu un regizor din Cluj care vor sa faca teatru pe teme de poezie.
Trimbulind: O sa joci in piesa?
Mihnea: Intr-un fel. Practic, o sa fie un fel de one-man show ce o sa recite poezie, iar in spate va fi sustinut de muzica live. Muzica live va fi cantata de Luna Amara si probabil ca o sa si interactionam cu actorul si cu publicul. Deocamdata, alegem textele si muzica, iar undeva prin ianuarie-februarie speram sa se materializeze proiectul.
Trimbulind: Eu am aflat ieri de romanul tau, am dat un search pe internet si nu l-am mai gasit pe blogul tau. La ce ma pot astepta eu, care nu am citit nimic din el ?
Mihnea: In primul rand, o sa recunosti foarte multe personaje din realitatea romaneasca..
Trimbulind: Este inspirat din realitate?
Mihnea: Da. Unele personaje apar cu numele reale ... Gigi Becali, Funar, Andreea Marin si Stefan Banica. Altele sunt sugerate, dar o sa le recunosti cu siguranta. Iar altele apar cu numele schimbate.
Trimbulind: Cunoscandu-te pe tine, ma astept la protest in acest roman.
Mihnea: Si asta, dar si speranta si iubire.
Trimbulind: Am fost in dimineata asta la protest. Protestam, protestam, dar s-a schimbat cu adevarat ceva? Ai observat in astia 10 ani de Luna Amara o schimbare in oameni datorata tie, voua?
Mihnea: Am mai fost intrebat asta. Nu stiu daca putem vorbi despre schimbarea unei generatii intregi. Ar fi frumos. Sunt oameni din generatiile mai tinere care gandesc altfel si vor altceva. Deocamdata suntem in minoritate, asta e clar. Si muzicala, si sociala. Dar eu am incredere ca vom reusi sa schimbam ceva, pentru ca intotdeauna minoritatile au facut diferenta. Majoritatea doar au urmat curentul. Sper sa fiu o particica a schimbarii si sper ca, pe masura ce trece timpul, vom fi tot mai multi.
Trimbulind: Romanul ti l-ai finantat singur?
Mihnea: Nu. Romanul este publicat de Editura de Pariuri Literare.
Trimbulind: In ultima vreme o multime de vedete din shou-biz au inceput sa scrie - Andreea Marin, Loredana etc. Acum, si Mihnea Blidariu.
Mihnea: Eu am ceva antecedente. Am publicat pana acum doua volume de poezie, am scris si publicistica - recenzii si cronici culturale.
Sunt multe sanse sa castige pariul cei de la Editura de Pariuri Literare.
Promovarea cartii se poate face si altfel. Cartea se poate vinde si la concertele Luna Amara, iar lansarile sunt neconventionale, cum, de altfel, o sa fie si lansarea din seara asta (n.r - miercuri 27 octombrie), in Club A.
Trimbulind: Daca ar fi sa alegi un singur mod de a te exprima, ce ai alege intre poezie, muzica si proza?
Mihnea: Nu pot sa aleg un singur mod de exprimare, din moment ce deja am trei. Cred ca, intr-un fel, forma de exprimare te alege pe tine ca artist. Vine asa, peste tine, si te indeamna sa o scoti la suprafata. Temele sunt comune, in mare parte - si in poezie, si in muzica, si in proza.
Fiecare dintre aceste trei forme de exprimare ajuta la potentarea unui anumit segment. In proza sunt mult mai cinic decat in poezie; in poezie sunt mai idealist cumva, iar in muzica sunt mai direct. Toate cele trei forme ma ajuta sa ma exprim ca un artist intreg.
Trimbulind: Ai mai multa libertate de expresie in proza decat in poezie sau in muzica?
Mihnea: Da. Cu siguranta. Muzica, de exemplu, te obliga sa faci anumite versuri in functie de metrica, de cadenta... Dar e cu atat mai frumoasa provocarea - si cu atat mai mare multumirea cand reusesti.
Trimbulind: „Playlist” este o carte despre apocalipsa Romaniei?
Mihnea: Da. Despre sfarsitul lumii in Romania. Sfarsitul lumii, in carte, vine asa ... foarte hollywoodian ... cu un meteorit care va lovi pamantul...
Trimbulind: Si eu care credeam ca vom muri de plictiseala…
Mihnea: :) Sper ca nu ... Eu am ales tema asta cu sfarsitul lumii pentru ca am observat ca, in ultima vreme, omenirea e foarte obsedata de Apocalipsa, de Armaghedon. In roman am vrut sa pun societatea romaneasca contemporana intr-o situatie extrema. Pentru unele personaje din carte e un pretext sa-si rememoreze intreaga viata, pentru altele, sa se revolte impotriva acestui sfarsit, iar pentru restul - sa il traiasca ca si cum nimic nu s-ar intampla.
Trimbulind: Nu crezi ca obsesia sfarsitului lumii e, de fapt, dorinta omenirii de uniformizare, de acoperire a diferentelor dintre oameni?
Mihnea: Foarte fain ca zici asta, pentru ca, la un moment dat, in roman se explica intr-un fel lucrul asta. Si anume, ca sfarsitul lumii e, de fapt, o metafora. Pentru noi, sfarsitul a inceput demult si mergem catre acest sfarsit. Continuam sa ne cosumam natura si sa ne consumam pe noi insine.
Trimbulind: De ce ai tinut sa ai romanul pe hartie? Pentru bani, pentru nemurire, pentru suflet?
Mihnea: Nu pentru asta. Pentru ca mie imi plac foarte mult cartile ... sa le tin in mana, sa le citesc ... E singurul motiv.
Trimbulind: Multumesc, Mihnea. Ne vedem diseara la lansare.
Mihnea: Cu placere. Te astept.

photo: Victor Dumitrescu

suflet de peste prajit

suflet de peste prajit
colaj pe lemn 30x30cm

un colaj mai vechi dar care nu a ajuns inca aici, pe blog
a participat la expozitiile "romanian papergirl" si "obiecte pierdute"
considerat de unii dadaist iar de altii trasnit, este cel mai bine cotat colaj personal pe deviantart

ps: multumesc lui Traian Rotarescu pentru acceptul de a-i folosi poezia "Concrete"

Interviu cu Mihnea Blidariu - Luna Amara

Mihnea Blidariu - Luna Amara - isi lanseaza azi primul roman numit "Playlist".

Am avut placerea de a-i lua un interviu in exclusivitate inainte de concertul de lansare din aceasta seara din Club A.

Prietenul meu Victor Dumitrescu este responsabil pentru fotografie.

Interviul va aparea maine pe blogurile personale.

Concert "Prietenii Autorului"

Va astept duminica seara in Open Pub, sa bem impreuna
si sa ne distram cu acesti doi tineri simpatici, Geo Visan si Andrei Cornea,
care vor rupe corzile ghitarelor ca sa ne incante!
O seara intre prieteni si voie buna! Intrarea este libera! :)

ps: cu ocazia acestui mega concert de asemenea va astept sa:
- aruncati o ultima privire expozitiei "Obiecte Pierdute"
- sa va revendicati lucrarile rezervate

see u there!

Despre vernisajul "Obiecte pierdute"

Vernisajul expozitiei de colaj de obiecte cu tema "Obiecte pierdute" nu a fost un simplu vernisaj.

A fost o explozie de lumina si culoare, un carousel continuu de oameni faini,
muzica live la chitari si portavoce si recital de poezie.

Si nu o spun numai eu care sunt "autorul" :)
ci mi-au spus-o toti cei care au participat: s-au simtit excelent si vor sa o mai facem odata.

Fiind prima mea expozitie personala - sunt incantat de cum a iesit: mai bine decat ziua mea:)

Am avut surpriza ca TVR -ul sa vina sa faca un reportaj, ce va aparea saptamana asta pe cultural.

Feedbackul in privinta lucrarilor expuse a fost foarte pozitiv:

au fost fotografiate, admirate, am vandut o parte din ele si nu in ultimul rand am primit propuneri de colaborari pentru viitoarele evenimente

Expozitia poate fi vizionata pana pe pe data de 24 in aceeasi locatie: OpenPub din strada Tunari 65.

ps: in fotografie postul Anisei ce a participat la vernisaj si a plecat acasa cu "Vintage summer"
multumesc Anisa

Trupa "Prietenii autorului"

foto by Ioana Moldovan

Ehei, dragii nostri, priviti acesti indivizi! Priviti-i cu atentie!
Ei sunt Prietenii Autorului.
respectiv George si Andrei
ce mi-au fost alaturi cu ocazia vernisajului OBIECTE PIERDUTE de duminica, 10.10.10,
unde au incendiat scena cu un super concert.

Rock`n`roll !

Trimbulind in Boncafe

:)

articol scris de aerialblues
si aparut in Boncafe

multumesc din suflet!

Expozitie personala - Obiecte Pierdute - 10/10/10

Duminica 10/10/10 ora 19:00 va fi sfarsitul lumii.
sau la alegere prima mea expozitie personala de colaj de obiecte
"Obiecte pierdute"
va invit la un pahar de vin si vorba in clubul "Open Pub"
ne vor incanta auzul: la chitari Geo si Andrei iar la portavoce Livia

intrarea evident libera - pentru iesire nu garantez nimic

see u there!

trimbulind adjectiv

ma numesc daniel loagar si am un metru nouazeci si unu
ma numesc dino si ma ocup cu distributia de internet
ma numesc daniel, asamblez si depanez computere de multi ani
ma numesc trimbulind si sunt creator de colaje de obiecte

ma numesc in orice fel de mai sus si merg vara in vama sau ma plimb cu bicicleta,
in weekend pictez sau dau gauri in lemn,
seara ascult muzica hippie sau beau bere si vad filme,
furtunile ma linistesc iar iarna ma deprima,
urc muntii ca pe golgote personale,
explorez pesteri iar uneori sunt pretios,
merg la concerte rock si jazz sau fotografiez si colez,
am treispe idei pe minut si pun in practica una pe luna,
am doi motani si un balcon plin de plante cataratoare,
fumez mult si niciodata n-am timp,
am nostalgia revolutiilor perpetue sau succesive,
as vrea sa zbor dar ma multumesc si cu mersul pe jos,
cred in idee la fel de mult pe cat cred in inspiratie si am noroc de oameni buni in jurul meu;
ma numesc cum vrei tu si de fapt ... nu ma deosebesc prea mult de tine.

manifest personal:
atunci cand creez devin propriul meu adjectiv
cred in transa creatoare, cred in transpiratia nascuta de inspiratie;
cred ca nicio idee nu e geniala pana nu e realizata
pentru mine creatia inseamna moartea unor potentialitati si nasterea unora cu totul noi
orice creatie este o imagine palida a ideii care a nascut-o
- important e sa nu renunti la a incerca
asta mi se pare scopul oricarui artist:
sa strabata drumul -
indiferent ce se afla la capatului lui;
indiferent daca are un capat
de ce?
pt ca nu avem nimic de pierdut ..viata asta?
viata asta e deja pierduta!

ozzy

ozzy osbourne - bucuresti - 2 octombrie
see u there!

intrare. tic tac

cocon

color my life

photo: artfaktor

hopi

hopi

colaj - instalatie

sepia version

refuzatele

In spatele fiecarui proiect care ajunge sa vada lumina lcd-ului sau (doamne-ajuta) a hartiei, se afla zeci, cateodata sute de incercari;
"Experimenturi" cum le numesc eu: experimente sau studii de compozitie, de lumina, de unghi etc etc , marea lor majoritate fiind doar pasi premergatori rezultatului dorit.
Ma gandesc ca fotografia "atomicus" al lui Dali si cu Dali a avut zeci de variante considerate nereusite pana sa se ajunga la imaginea pe care o stim cu toti.
Eu personal, sunt curios sa aflu ce se afla in spatele scenei, in bucataria ascunsa a fiecarei creatii, desi asta inseamna in mod evident sa "distrug corola de lumini a lumii"

fara nici un alt preambul - pun cateva din experimentele refuzate de marele ctc: eu!

Ochiul dinlauntru

ochiul dinlauntru (the i within)
colaj de obiecte pe lemn (instalatie)
25x25x5cm
photo eye: Andrei Cornea
eye: Livia Stefan

Lost

Lost
photo: trimbulind

Să presupunem un oraş

În acest oraş să presupunem o casă.
În această casă să presupunem o cameră,
iar în această cameră să presupunem pe cineva
stând în întuneric,
stând şi plângând
după cineva care tocmai a ieşit şi a stins lumina,
uitând că ea este acolo


-------------------------------------------------
decompose
photo: trimbulind
text: ?

underwater love

underwater love
photo: trimbulind

underwater love 0

underwater love 0
photo: trimbulind