vineri, 19 noiembrie 2010

bunici


























bunici
lemn masiv 25x25x5 cm
tabla alama, acrilice, coltare bronz masiv, fotografie veche anii 1900

joi, 18 noiembrie 2010

Trimbulind & Atelierul in Expirat


















comunicat oficial Revista Atelierul:

Atelierul în Expirat

Duminică, 28 noiembrie vă aşteptăm de la ora 16:00 în Expirat (Brezoianu, nr.4) să lansăm împreună Atelierul numărul 6 - Handmade boys.

Ne-am gândit că pe băieţi nimeni nu îi ia în seamă mai ales în această lume a domniţelor şi doamnelor artizani. Noi i-am observat la târguri de handmade veniţi de bună voie şi [ne]siliţi de prietenele lor, le-am notat comentariilor, le-am analizat atitudinea şi am ajuns la următoarea concluzie: Atelierul likes boys! Iar pentru asta trebuie să le dedicăm un număr al revistei, deoarece produsele handmade sunt create special şi pentru ei.

Pentru lansare am pregătit:

- o zi de jocuri de foosball și tetris,

- ateliere de origami si poezie dadaistă ținute de Andrei Duran şi

- muzică cu E-Statik şi Blonda

- plus un concert Redox, care au pregătit coveruri după melodii cu notorietate şi creaţii proprii în variantă acustică

La Chatterie, Alin Teglaş (Devlas Accessories), Trimbulind Zanzibar, My Vintage Look vor fi deasemenea prezenţi la eveniment şi vor veni cu produsele lor.

Intrarea liberă!

www.revista-atelierul.ro

see u there!

duminică, 7 noiembrie 2010

Cinema - povestea

Aici curge o cascada.
Se aude ca niste batai de ciocan in peretii din marmura bej, inalti si gravi precum cei ai galeriilor subterane.
Nu credeam ca o sa ma ingroape chiar atat de adanc.
Iti strig numele intruna, dar fara patos, mai mult in joaca sau ca sa alung plictisul.
Stii ca eu nu luam lucrurile prea in serios si ca ma distrau chiar si cele mai banale amanunte. Mai tii minte cum te enervai ca pana si bancurile proaste ma amuzau?
Tie ti-a fost dintotdeauna greu sa te bucuri. Nu-ti pasa ca ma raneai cu vorbele tale ursuze cand mai nascoceam cate o ghidusie ca sa te fac sa zambesti.
Uneori ma gandesc ca nici macar nu m-ai simtit la atingere. Poate pentru ca n-am avut obiceiul sa tac si sa par plina de intuneric ca Greta Garbo. Am fost oare vreodata altceva decat zgomot de fond care intrerupe reverii infidele?Au existat barbati cu ochi prea mici ca sa ma-ncapa, atat de mult m-au iubit... Daca m-as fi intors la tine, incercanata de cainta dupa un adulter pribeag, caminul parasit al bratelor tale s-ar fi deschis sa ma aline? Ma indoiesc, desi te-au fascinat mereu tradarile Marlenei Dietrich.
Ma rog... Tu si cu mine ne-am intamplat demult, cu bune si cu rele, dar eu continuu sa fiu intr-un loc vast si scobit, parca facut pentru dor. Ca apartamentul nostru de la Foisor atunci cand ma rugam sa ia sfarsit aventura ta cu profesoara sau cand tanjeam sa inchizi radioul si sa vii sa ma mangai si pe mine putin.
Ti-am spus eu ca a muri nu inseamna decat a te intrerupe un pic. Am incetat sa clipesc si m-am racit, iar apoi am continuat sa te astept in alta incapere. Daca stau bine sa ma gandesc, vesnicia mi s-a furisat in sange inca de la primul strigat, transformand fiecare miscare a mea intr-o variatiune stearsa a neclintirii. Nu ma deranjeaza ca sunt singura. Mai bine ca am ajuns eu prima aici. Daca mi-ai fi luat-o inainte ti-ar fi fost urat, oricat de comod e locul asta. Imi place sa ma prefac ca-s o salbaticiune indiana, ca ecoul chemarilor mele e spiritul tau care intra si iese prin pereti ca sa mai vada ce fac, daca sunt trista. Si sunt, doar ca nu asa cum iti place tie sa fie tristetea, plina de orase care dispar sub apa. Sufar ca Gelsomina, mai degraba simpatic. Totusi, parca a existat o vreme fara distante.
Mai tii minte prima noastra intalnire in fata la Cinema Favorit? Acela e cadrul de inceput al filmului meu preferat.
3 noiembrie 1937, Valetul meu Godfrey. Ti se parea cinica si frivola Carole Lombard, in schimb mie mi-a placut. Asa am plans cand a murit... Dragostea ei si a lui Clark era cuminte si jucausa ca doi parinti. Ca si cum s-ar fi recunoscut unul pe celalalt dupa ce s-au iubit veacuri la rand cu straini.
Te-am iubit sub zodia Scorpionului. Trupul meu arata ca un ospat inainte sa te cunosc. Dar a incetat sa mai insemne ceva pentru mine in clipa cand foamea ti s-a stins. Nu era zi in care sa nu te plangi de cate ceva, in care sa nu am cate un nou cusur sau sa ma repet in cele vechi.
Opusul iubirii nu-i ura, nici indiferenta, ci cunoasterea celuilalt. Am ticluit sofismul asta intr-una din numeroasele nopti cand unul dintre noi nu-l mai dorea pe celalalt. Eram deznadajduita, dar nu credeam cu adevarat in acele cuvinte. Ai fost exasperat de stangaciile nihilismului meu.
Nu mi-a ramas decat sa inot minuscula in haine care nu ma prindeau.
Pe 3 noiembrie 1937 purtai joben si un pardesiu maron, erai superb, poate un pic cam scortos.
M-au ametit frumusetea ta, cuvintele tale savante si manierele pasoptiste. M-ai convins ca erai sortit maretiei.
Mi te inchipui si acum exclamand ca omenirea e inca prea naiva ca sa-ti distinga geniul.
Nu puteai sa te amuzi fara sa dai de-nteles ca suntem sortiti pieirii.
Uneori ma intreb, ca restul lumii, de altfel, cum se face ca am rezistat langa tine atatea zeci de ani?
Nu mai vorbesti cu Olguta de cand a tipat la tine ca m-ai bagat in mormant. Ai jurat s-o dezmostenesti, iar acum mi-e ciuda ca n-am facut testament sa-i ramana ei pamantul mamei de la Tuzla. O sa i-l lasi lui Matei sa gireze cu el la poker, impreuna cu manualele tale de tragedie pe care nicio editura n-a vrut sa ti le publice si care o sa-i fie de mare folos baiatului nostru cand n-o sa mai aiba bani de hartie igienica. E drept ca nici fata noastra n-are o viata cuminte. L-a despartit pe italianul ala de nevasta si copii, iar acum isi uda batistele de zor ca-i un nenorocit. Si chel, si pitic, as completa eu... Mi se rupe inima ca i-a furat pe bietii pui de tata dupa ce toata copilaria ei a plans in somn dupa tine cand petreceai cu amantele. Niciunul dintre copiii nostri nu-i asezat la casa lui.
Cred ca noi suntem de vina. Au fost putine zilele cand ne-au vazut altfel decat nefericiti. Iar cand nu ne certam, simplul fapt ca nu impartaseam cuvintele era suficient sa le dea de inteles ca nu suntem cu adevarat o familie.
Ai ramas cu mine pentru ca, in adancul sufletului tau mai degraba steril, stiai ca nu vei gasi nicio alta femeie care sa moara suportandu-te.
Si daca mi-a mers asa de rau cu tine, de ce te mai astept?
Pentru ca te iubesc.
Este raspunsul absurd la o intrebare retorica.
Ai sforai, probabil induiosat, auzindu-l.
Si eu ma mir. Au fost totusi clipe cand ne leganam impreuna prin parcuri, in lumina apoasa a eclipselor de soare. A fost un inceput demult, care parca era al tuturor lucrurilor. O vreme cand abia ma luai de mana pentru prima oara, dar inca nu ma sarutai. Pelicula s-a rupt undeva, ecranul a fost inghitit de purici, dar acum totul e limpede din nou.
A muri nu inseamna decat a te intrerupe un pic, iar atunci cand vei sosi aici iti voi primi cel dintai sarut.


poveste by Cora Manole inspirata de colajul "Cinema"

sâmbătă, 6 noiembrie 2010

Goliciunea (2)


Goliciunea e circulara (2)
colaj/pictura pe lemn masiv
25x25x5cm
idee dupa un text de Andrei Cornea

vineri, 5 noiembrie 2010

goliciunea e circulara



Goliciunea e circulara
colaj/pictura pe lemn masiv
25x25x5cm

idee dupa un text de Andrei Cornea

aceasta lucrare merge la vechiul meu prieten Victor

joi, 4 noiembrie 2010

this is it




nu stiu cine a scris chestia asta, dar imi place

miercuri, 3 noiembrie 2010

Interviul cu Mihnea in Boncafe



http://www.boncafe.ro/interviu-n-proza-sunt-mult-mai-cinic-decat-in-poezie-in-poezie-sunt-mai-idealist-cumva-iar-in-muzica-sunt-mai-direct.-toate-cele-trei-forme-ma-ajuta-sa-ma-exprim-ca-un-artist-intreg-interviu-cu-mihnea-blidaru-c33_a1498